Ziua de 4 martie a devenit marcantă începând cu 1977, zi care a rămas în memoria multor oameni. 48 de ani au trecut de la marele cutremur (magnitudine 7,4 Mw; 94 km adâncime) care a zguduit întreaga țară și regiunile învecinate, producând cele mai mari pierderi din istoria României.
4 martie 1977, ora 21:22 , România a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, cu efecte devastatoare.
56 de secunde ce au părut o veșnicie, atât a durat cutremurul din 1977.
Ziua de 4 MARTIE a anului 1977 a rămas în amintirea multora dintre noi. Chiar dacă unii dintre voi nu ați trăit acele momente, cu siguranță ați auzit despre ele.
Seismul a avut loc la ora 21:22:22 având magnitudinea de 7,4 pe scara Richter , epicentrul fiind localizat în Vrancea la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri. Unda de șoc s-a resimțit în toată Europa de Sud-Est.
Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: -1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).
-1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
-11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
– 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova,
– 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national,
– 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
– 763 de unități industriale au fost afectate,
– 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,
– 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
– 23 de județe au fost grav afectate.
Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020.
Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, însă este important să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major.
Mai multe detalii în cotidianul Observ NEWS
Urmărește observnews.ro și pe Google News
